luni, 21 noiembrie 2011

Trip

Am tot mai des, tot mai multe tripuri. Desii fumez marijuana (iarba) foarte rar, atunci cand inchid ochii "calatoresc". Imi place sa ma stiu plecat undeva departe, undeva unde sa stiu doar eu si sa privesc totul de sus. Nu, nu este un gand de singuratate, este pur si simplu un mod de eliberare. Sunt sigur ca si tu ai momente in viata cand ai tripuri. Ti se intampla des, pentru ca mintea nu umbla intotdeauna odata cu trupul sa ai tot felul de viziuni. De multe ori numim "deja vu" acest sentiment, doar pentru ca nu am descoperit inca tripul. Tripul e acel "filmulet" ce-ti acapareaza mintea si viziunea de cele mai multe ori cand esti sub influenta drogurilor sau alcoolului. E acel filmulet ce te poarta in alte lumi, acolo unde poate nu vei ajunge niciodata, dar iti doresti. E un vis devenit realitate si asta te face fericit. Intampini in viata greutati, momente critice, momente cand crezi ca nu vei mai rezista si atunci te asezi in canapea, inchizi ochii si visezi. Ai in fata ta clipele placute ce s-au ivit in viata ta, momente in care erai cu adevarat fericit si in care zambeai. Sunt tripuri ce nu te fac sa visezi asa, ci iti dau tot felul de imagini destul de reale, ce te fac fericit. Imi amintesc prima data cand am fumat iarba cu tovarasii mei la mine in casa si nu dupa mult timp, imaginile cu noi erau ceva de genu, "13 - era pe hol in dreptul usii cu scrumiera in partea dreapta si fuma, il intreb ce face si imi raspunde ca e la bar si ca asculta muzica". Un alt personaj de langa noi ce se plimba prin camera si cand l-am intrebat ce face imi raspunde ca a iesit sa se plimbe. E foarte tare sa vezi cum omul de langa tine acum este serios si dintr-o data parca se transforma. Are tot felul de viziuni placute cel fac sa devina altcineva. E tare sa vezi cum cineva sta in tocul usii cu usa deschisa si se uita fix la peretele din fata lui si spune ca asteapta sa se faca verde si sa traverseze. Sunt tripuri ce te fac sa te intorci in timp sa-l intalnesti pe Columb si sa spui ca-i prietenul tau. Sunt tripuri in care traiesti momentele petrecute intr-o alta viata. Momente in care esti atat de sigur ca le-ai mai trait si intr-o alta zi, si te fac sa te gandesti daca tu chiar traiesti in clipa aia. In fiecare zi traiesc cate un trip, trip in care viata mea e altfel si in care multe persoane aflata in jurul meu in acest moment nu fac parte din el. Traiesc tripul de a nu mai fi eu.

luni, 14 noiembrie 2011

Luni

E o noua nenorocita zi de luni. Abia reusesc sa-mi dezlipesc ochii de somn si vad cum langa pat sta intinsa o "curva", grasa galbena sticla de vin. Ma face sa-mi amintesc ca s-au terminat cele doua zile libere si  incepe "dezastrul". Ma ridic din pat, ma asez la calculator, imi aprind o tigara si incep sa "navichez". Imi pun cafea in marea mea cana si gandurile incep sa-mi umble prin minte. Ma gandesc ca poate e totusi o alta zi, o zi de weekend in care sa ma intind la vorbe cu diverse persoane aflate pe mess, insa nu e asa. E luni! Urasc aceasta zi. O urasc in fiecare saptamana cand ea isi face prezenta in viata mea. Urasc sa ma trezesc dimineata si cu atata mai mult inceputul de saptamana. Mereu ma gandesc cat de bine ar fi sa inceapa saptamana de marti, sau poate chiar de miercuri. Urasc lunea pentru ca-mi aminteste ca a mai trecut un weekend nenorocit plin de singuratate. Un weekend in care EA nu a fost in el si m-a lasat sa dau din nou cu ochii de "luni". Stii cat de urat e sa te trezesti si sa-ti dai seama ca ai inainte o noua saptamana, plina de munca, de vise, de ganduri, griji, speranta, nervi si zambete, o saptamana in care abia astepti sa se termine desii abia ce a inceput si mai mult de atat, te face sa crezi ca pana la sfarsitul ei jumatatea patului tau nu va mai fii ocupata doar de picioarele si mainile tale tolanite. Urasc lunea pentru ca m-a facut sa ma chinui pe aceasta nenorocita de lume.

duminică, 6 noiembrie 2011

Satul

Sunt satul de tot ce e in jurul meu. Sunt satul de vecinii ce-mi urla mereu la geam sa dau muzica mai incet. Satul de ala de vis-a-vis ce in fiecare dimineata la ora 8 tipa la nevasta'sa ca nu i-a calcat camasa. Satul de ai mei ce mereu ma intreba cand am de gand sa-mi fac un rost in viata. Frate, chiar nu intelege nimeni ca si daca mi se tot repeta atat, tot n-am sa fac ce vor ei? Chiar nu pricep ca nu fac decat sa ma sature de ei si de toate cacaturile lor? M-am saturat de asteptate, de stres, de ganduri si grijile ce ma apasa zi de zi. M-am saturat sa ma gandesc la o viata mai buna, cum m-am saturat sa mai gandesc ca undeva in lumea asta, jumatatea mea exista. Ma trezesc tot mai satul de gandul, ca poate intr-o zi jumatatea patului meu va fi ocupat de EA. Si da, m-am saturat si de tine. Tu cel ce citesti aberatiile mele.

Ireal

In acasta dimineata am ajuns la o concluzie: nimic din ce e in jurul nostru nu e real. Da, stiu, imi vei spune ca vorbesc prostii si ca aberez. Nu, chiar nu e asa. Nu ti s-a intamplat niciodata  sa faci ceva si sa te simti ca prin vis? Nu te-ai luptat sa realizezi ceva si cand ai ajuns la final ti-ai dat seama ca e cu totul altceva? Uite de exemplu "dragostea". Traiesti intr-un vis in care "ea" te iubeste, in care "ea" lupta cu viata alaturi de tine si intr-un final realizezi ca esti singur si dragostea pe care credeai ca o primesti pana atunci, defapt e doar in mintea ta. Imi amintesc si acum cand am intalnit-o pe "ea" si totul din jurul meu era frumos. Traiam clipe nemaiintalnite, clipe pe care le credeam doar in filme. M-am luptat cu "munti", cu zei, chiar si cu proprii parinti. Eram convins ca si ea ar face la fel ca mine, ca oricand va fi pregatita sa se lupte pana la ultimile puteri pentru dragostea noastra, insa toate aceastea au fost doar in mintea mea. Nu am fost decat un "pod de trecere" asa cum imi spuneau prietenii, pe care oricum nu-i credeam. Am fost doar un actor in filmul ei. Imi amintesc si acum visul pe care mi l-am dorit realizat. Ma vedeam sus, acolo unde nimeni nu ma credea si intr-un final cand m-am trezit eram in aceeasi groapa pe care mi-o sapasem. Imi amintesc cand visam cu ochii deschisi si spuneam ca am realizat ce altii nu credeau, iar acum cand imi amintesc, imi dau seama ca n-am facut nimic. Pe zi ce trece te vezi altcineva, te-ai vrea altcineva si intr-un final ramai doar tu, un "ireal"